Royal Jewelry & Tiaras / Fabergé Eggs / The Royals

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Aur, pietre pretioase, o dantelarie migalita cu maiestrie, iata caracteristicile celor mai cunoscute ornamente de Paste din lume Ouale Faberge, create de bijutierul Peter Carl Faberge, in perioada 1884-1917, au fost mandria tarilor Rusiei. Prima bijuterie de acest fel a fost comandata de tarul Alexandru al III-lea pentru sotia sa, Maria Fedorovna. Un dar apreciat atat de mult, incat timp de peste 30 de ani Faberge a continuat sa creeze astfel de cadouri pentru toate femeile din familia tarului. De o valoare inestimabila, cele 54 de oua fac astazi parte din colectii particulare. Unul dintre ele, intitulat "Iarnai, cu o lucratura ce include 3.000 de diamante, s-a vandut acum cinci ani la renumita Casa de licitatie Christie's cu 9 milioane de dolari. O munca de un an La inceputul secolului XX, Rusia cunostea o inflorire economica invidiata de marile state europene - acesta este contextul in care micile capodopere Faberge au cunoscut un succes comercial imens. La un singur ou puteau lucra mai multi oameni, timp de un an. Fiecare continea pretioase surprize, iar tarinele erau incantate si asteptau cu nerabdare Pastele pentru a-si vedea cadourile. Tarul Nicolae al II-lea comanda si oua in miniatura, care puteau fi puse in scrisori sau erau purtate de femei la centura, agatate de bratara sau ca pandantiv. In 1884, de Paste, tarul Alexandru al III-lea i-a daruit tarinei "Oul de gainai. In forma de caseta ovoidala din fildes, bordata cu email albastru-cobalt, oul, conceput in stilul figurinelor rusesti matrioska, continea o gainusa din aur cu ochi de rubine. In interiorul gainii se afla o coroana de aur impodobita cu perle, iar in mijlocul ei se ascundea adevaratul cadou - un inel. Nicolae al II-lea a continuat traditia. El comanda in fiecare an oua Faberge pentru sotia si mama sa. Cadourile din interior erau o surpriza chiar si pentru el, deoarece bijutierul pastra secretul pana in momentul in care tarinele deschideau pretioasele casete. Mesterii foloseau pentru fabricarea acestor obiecte pietre si metale pretioase, sidef, email, aur, perle, argint, jad, rubine, fildes, cristale, diamante, safire, granate si turcoaze. Cel mai pretios Exista si un ou despre care se poate spune ca este cel mai pretios: "Oul incoronariii, fabricat in 1897, anul incoronarii lui Nicolae al II-lea, din email galben, translucid, strabatut de fire de aur, la a caror incrucisare sunt incrustati vulturi imperiali cu diamante in chip de pene. Ca bijutier favorit al familiei Romanov, Faberge avea deplina libertate de a concepe aceste oua cu mecanisme surpriza in cele mai diverse stiluri: empire, baroc, clasic, renascentist, art nouveau, oriental. Fiecare a fost lucrat dupa o anumita tema - oul cucului, al paunului, oul danez, al lui Petru cel Mare, al tareviciului etc. Asa se face ca momentul cel mai asteptat de Paste era acela al oferirii cadourilor pentru ca aceste oua simbolizau Invierea, speranta, o noua viata, mai buna si mai bogata. Un nume, o marca Bijutierul de origine franceza Gustav Faberge a fondat compania care i-a purtat numele, insa celebritatea a venit dupa mai bine de 40 de ani, cand fiul sau, Peter Carl, a creat si a vandut primul ou familiei tarului. Carl, impreuna cu atelierul in care lucrau mesteri scandinavi, aduce firma la apogeu, dar, in 1918, odata cu venirea la putere a bolsevicilor, se refugiaza in Elvetia. Desi familia continua afacerea pana in 1940, succesul si stilul lui Carl Faberge nu pot fi imitate. Numele lui a fost folosit ulterior si in domeniul parfumurilor, dar numele lui Faberge ramane strans legat de pretioasele oua-bijuterie. Bijuterii si petrol Magnatul petrolului Victor Vekselberg a facut pentru Rusia un gest pe care concetatenii sai l-au apreciat la justa lui valoare. Cand a aflat ca familia Forbes vinde o colectie de noua oua Faberge, n-a stat pe ganduri si nici nu s-a tocmit. Casa de licitatii Sotheby din New York, care media tranzactia, a afirmat ca partile au batut palma rapid, oferta, foarte consistenta, fiind apreciata de familia Forbes. Lucrate cu maiestrie, ouale au aproximativ 13 centimetri inaltime, sunt "brodatei delicat cu corole din aur, innobilate cu perle si pietre pretioase. Printre ele se numara si "Oul incoronariii, care prezinta, in filigran, caleasca cu care a sosit la Moscova, in 1897, imparateasa Alexandra. Cumparatorul colectiei spune ca era poate cea mai valoroasa marturie a patrimoniului cultural rusesc aflata in afara tarii. Gestul generos i-a atras lui Vekselberg un val de simpatie si din partea cercurilor politice de la Kremlin, dar si a opiniei publice.

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Faberge Pandantive decorate cu email si diamante

Pandantive in forma de ou, fiecare model reprezentand unul dintre cele patru anotimpuri ale anului printr-o deosebita figurina tematica. Pandantivele sunt decorate cu email si diamante

Firma de bijuterii Faberge a luat fiinta in 1842 la Sankt Petersburg datorita lui Gustav Faberge, emigrant francez in Rusia. In 1872 fiul sau Carl Faberge preia conducerea companiei de bijuterii iar in 1885 Tarul Alexandru al III-lea il numeste oficial bijutierul Curtii Ruse.

Numele companiei de bijuterii Faberge se identifica cu ouale Faberge, oua pe care tarul le facea cadou cu ocazia Pastelui insa nu au fost create decat 50 de oua, primul dintre ele fiind oferit de catre tarul Alexandru al III-lea tarinei Maria Feodorovna, ou ce continea in interior o gaina de aur, un mic ou realizat din rubin si o replica in diamant a coroanei tarului.

Un alt ou realizat de producatorul de bijuterii Faberge a fost Oul Incoronarii realizat spre a comemora ascensiunea la tron a tarului Nicolae al II-lea. In interior oul continea replica calestii cu care tarina Alexandra Feodorovna s-a deplasat la ceremonia desfasurata la Catedrala Upenski in Moscova.

Remarcam insa ca ouale Faberge constituie numai o parte din produsele casei, partea cea mai insemnata fiind alcatuita din bijuterii aflate intr-o gama foarte diversificata.

Renumele de care se bucura marca de bijuterii Faberge se datoreaza finetii cu care sunt realizate bijuteriile, tehnicii unice si secretelor de folosire a emailului.

Stilul folosit pentru bijuteriile si celelalte produse Faberge ne introduce intr-o lume concentrata pe sentimente si valori umane, o lume a imaginatiei si a perfectiunii.

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Faberge revine cu o colectie noua de bijuterii dupa 92 de ani
de Simona Haiduc | 14 Septembrie 2009

Cel mai indragit atelier de bijuterii al casei imperiale ruse, Faberge, revine cu o colectie noua. Dupa nationalizarea din 1917, renumita firma si-a inchis portile, pentru ca in 1951 sa piarda drepturile asupra marcii. Numele de Faberge a fost folosit pentru promovarea de parfumuri si produse cosmetice. Inclusiv de compania Unilever, unul dintre multii proprietari ai casei. In 2003, este preluata de fondul de investitii Pallinghurst Resources, care o propune spre vanzare producatorului rus de pietre pretioase, Alrosa. Discutiile esueaza, la fel ca tentativa de achizitie a Faberge de catre grupul Renova.

E adevarat, unul dintre patronii acestuia, Viktor Vekselberg, actual membru in consiliul director al concernului petrolier ruso-britanic TNK-BP, a reusit sa cumpere de la familia Forbes noua dintre faimoasele Oua de Paste, considerate cele mai rare si mai originale obiecte de arta cunoscute si care au fost destinate familiei imperiale ruse, in frunte cu Oul incoronarii. Vekselberg a platit intre 90 si 120 de milioane de dolari. De o finete deosebita, Ouale au fost readuse in Rusia, Vekselberg fiind astfel iertat pentru legaturile lui cu oligarhii rusi cazuti in dizgratia Kremlinului.

Fondata in 1842 de bijutierul Gustav Faberge, compania si-a cucerit celebritatea 40 de ani mai tarziu, cand Peter Carl, fiul lui Gustav, a vandut primul ou familiei imperiale a Rusiei - Oul de gaina. Incantata, tarina Maria Fedorovna, sotia tarului Aleksandr al III-lea, comanda alte asemenea oua: Oul Invierii (1887), Florile de Primavara (1890), Oul Azov (1891), Palatele Danemarcei (1891), Oul Renasterii (1994). Acum, Faberge revine cu ceva nou. 95% din vanzari se vor face on-line, pe baza unui site special furnizat de IBM. Preturile propuse oscileaza de la 30.000 de euro la sapte milioane. In 2008, Faberge l-a angajat pe Frederic Zaaby sa colaboreze la noile creatii sub conducerea Katharinei Flohr, care a promis ca noua colectie va imbina spiritul contemporan cu cel impus de Peter Carl Faberge.

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Peter Carl Faberge Ouale milioane euro dolari bani scumpe luxoase arta artistic tari tarul Rusia Alexandru Ou Paste cadouri scumpe pietre prioase diamante perle safire aur jad rubine fildes cristale

Oua de Paste de decor - ALEXANDRA

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Oua de Paste de decor - ARABESQUE

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Oua de Paste de decor - AWARENESS

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Oua de Paste de decor - BLACK GOLD

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Oua de Paste de decor - BRIDAL BOUQUET

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Ţarul Alexandru II si Tarina Maria Alexandrovna

personaje din serialul Anastasia

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Alexandru al II-lea al Rusiei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_II-lea_al_Rusiei

Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (rusă: Александр II Николаевич) (n. 29 aprilie 1818, Moscova – d. 13 martie 1881, Sankt Petersburg), fiul lui Nicolae I al Rusiei, a fost Ţarul (Împăratul) Rusiei de la 2 martie 1855 şi până la asasinarea sa în 1881. De asemenea, a fost şi Mare Duce al Finlandei şi a revendicat titlul de rege al Poloniei.

Născut în 1818, Alexandru a fost fiul cel mare al Ţarului Nicolae I al Rusiei şi al Charlottei a Prusiei, fiica lui Frederick William al III-lea al Prusiei şi a Louisei de Mecklenburg-Strelitz. Până a urcat pe tronul Rusiei la vârsta de 37 de ani, Alexandru a dat puţine semne legate de potenţialul său de lider.

În perioada vieţii sale de moştenitor al tronului, atmosfera intelectuală din St. Petersburg era nefavorabilă oricărei schimbări, libertatea de gândire şi iniţativele particulare erau suprimate energic. Critica autorităţilor era considerată un delict grav. Totuşi, la 26 de ani după ce Alexandru a implementat schimbările pe care le-a dorit, a fost asasinat în public de o organizaţie teroristă, Narodnaya Volya.

Educaţia sa ca viitor Ţar a fost realizată sub supravegherea unui poet liberal romantic şi talentat translator, Vasili Zhukovsky. Presupusa lui lipsă de interes în treburile militare detectate de istoricii de mai târziu ar putea fi doar reflecţia sa cu privire la rezultatele pe propria familie şi pe întreg spiritul ţării dat de războiul din Crimeea.

Alexandru al II-lea a urcat pe tron la moartea tatălui său în 1855. Primul său an de domnie a fost dedicat urmărilor războiului din Crimeea, a eşecului negocierilor de pace de la Sevastopol conduse de consilierul său de încredere prinţul Alexandru Gorchakov. Ţarul se gândea că Rusia era epuizată şi umilită de război. Încurajat de opinia publică a început o serie de reforme radicale.

Puterea autocrată era acum în mâinile cuiva care avea o gândire flexibilă, suficient de prudentă şi practică. Totuşi, creşterea mişcării revoluţionare "de stânga" a clasei educate a condus la un sfârşit abrupt pentru reformele lui Alexandru când a fost asasinat în 1881. Au existat mai multe tentative de asasinat a ţarului (1866, 1873, 1880).

Căsătorie şi copii

La 16 aprilie 1841, la vârsta de 23 de ani, ţareviciul Alexandru s-a căsătorit cu prinţesa Maria de Hesse la St Petersburg, mai târziu cunoscută în Rusia ca Maria Alexandrovna.

Alexandru al II-lea şi Maria Alexandrovna au avut opt copii:

* Marea Ducesă Alexandra Alexandrovna (30 august 1842-10 iulie 1849) alintată Lina, a murit de meningită la vârsta de şase ani
* Ţareviciul Nicolae Alexandrovich (20 septembrie 1843-24 april 1865), logodit cu Dagmar a Danemarcei
* Alexandru al III-lea (10 martie 1845-1 noiembrie 1894), căsătorit în 1866 cu Dagmar a Danemarcei (Maria Feodorovna); au avut moştenitori
* Marele Duce Vladimir Alexandrovich (22 aprilie 1847-17 februarie 1909), căsătorit în 1874 cu Maria de Mecklenburg-Schwerin (Maria Pavlovna); au avut moştenitori
* Marele Duce Alexei Alexandrovich (14 ianuarie 1850-14 noiembrie 1908)
* Marea Ducesă Maria Alexandrovna (17 octombrie 1853-20 octombrie 1920) căsătorită în 1874 cu Alfred, Duce de Saxa-Coburg şi Gotha; au avut moştenitori
* Marele Duce Serghei Alexandrovich (29 aprilie 1857-4 februarie 1905), căsătorit în 1884 cu Elisabeth de Hesse (Elizabeth Feodorovna)
* Marele Duce Paul Alexandrovich (3 octombrie 1860-24 ianuarie 1919), căsătorit în 1889 cu Alexandra a Greciei (Alexandra Georgievna); au avut moştenitori - a doua căsătorie în 1902 cu Olga Karnovich; au avut moştenitori

Alexandru a avut mai multe metrese în timpul căsătoriei şi a fost tatăl a 7 copii nelegitimi. Printre aceştia:

* Antoinette Bayer (20 iunie 1856-24 ianuarie 1948) cu metresa sa Wilhelmine Bayer;
* Michael-Bogdan Oginski (10 octombrie 1848-25 martie 1909) cu metresa sa contesa Olga Kalinovskya (1818-1854); şi
* Joseph Raboxicz.

La 6 iulie 1880, la mai puţin de o lună de la moartea ţarinei Maria, Alexandru a făcut o căsătorie morganatică cu metresa sa prinţesa Catherine Dolgorukov cu care avea deja patru copii:

* George Alexandrovich Romanov Yurievsky (12 mai 1872-13 septembrie 1913). S-a căsătorit cu contesa Alexandra Zarnekau şi au avut moştenitori. Mai târziu au divorţat.
* Olga Alexandrovna Romanov Yurievsky (7 noiembrie 1874-10 august 1925). S-a căsătorit cu contele Georg Nikolaus de Nassau.
* Boris Alexandrovich Yurievsky (23 februarie 1876 - 11 aprilie 1876).
* Catherine Alexandrovna Romanov Yurievsky (9 septembrie 1878-22 decembrie 1959) Primul ei soţ a fost al 23-lea prinţ Alexander Alexandrovich Bariatinski, (1870 - 1910) fiul celui de-al 22-lea prinţ Alexander Vladimirovich Bariatinski, (1848 - 1909). Al doilea soţ a fost prinţul Serge Obolensky. Mai târziu au divorţat.

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Maria de Hessa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_de_Hesse

Maria de Hessa şi de Rin (n. 8 august 1824 - d. 8 iunie 1880) a fost prinţesă de Hessa şi, sub numele de Maria Alexandrovna (rusă Мария Александровна), împărăteasă a Rusiei, soţia împăratului Alexandru al II-lea al Rusiei. S-a născut la Darmstadt, capitala Ducatului şi a murit la Sankt Petersburg.

Maria a fost cel mai mic copil dintre cei şapte ai Marii Ducese Wihelmine von Hessen, sora mai mică a ţarinei Elisabeta Alexeievna. Ultimii patru copii au fost probabil copiii biologici ai baronului August von Senarclens de Grancy, însa pentru a evita scandalul, Marele Duce de Hesse a recunoscut pe Alexandru şi pe Maria drept copii ai săi; ceilalţi doi au murit de mici.

În 1855 Alexandru a devenit împărat, lucru care a forţat-o la mai multe activităţi publice. Deşi Alexandru al II-lea a tratat-o bine întotdeauna, Maria a ştiut din 1858 că sentimentele soţului ei erau pentru altcineva. În 1865, moartea fiului ei cel mare, Ţareviciului Nicolae a fost o grea lovitură.

S-a dus la fratele ei Alexandru care locuia la Heiligenberg. Acolo a întâlnit-o pe Prinţesa Alice, fiica reginei Victoria şi a Prinţului Albert de Saxa-Coburg-Gotha, soţia nepotului ei, Prinţul Louis. Maria i-a sugerat Alicei nemulţumirea ei cu privire la căsătoria dintre fratele ei Prinţul Alfred, Duce de Edinburgh şi propria fiică, însă în cele din urmă căsătoria a avut loc. Când Alice a murit în 1878, Maria a invitat adeseori copiii Alicei la Heiligenberg. În timpul unor astfel de vizite, fiul Mariei, Marele Duce Serghei, a cunoscut-o pe viitoarea lui soţie, fiica Alicei, Elisabeta iar Maria a cunoscut-o pe Prinţesa Alix de Hesse, (care era sora mai mică a Elisabetei) şi care într-o zi se va căsători cu nepotul ei Nicolae al II-lea.

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Tarul Alexandru al III-lea si Tarina Maria Feodorovna

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_III-lea_al_Rusiei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Fiodorovna

Dagmar a Danemarcei

Marie Sophie Frederikke Dagmar, Prinţesa Dagmar a Denemarcei (n. 26 noiembrie 1847 în Copenhaga; d. 13 octombrie 1928 în Hvidøre, Danemarca) a fost soţia ţarului Alexandru al III-lea al Rusiei şi mama ultimului ţar Nicolae al II-lea al Rusiei.

Prinţesa Maria Sofia Frederica Dagmar a Danemarcei a fost numită după ruda sa Marie Sophie Fredrica de Hesse-Kassel, regina mamă a Danemarcei. Curând, tatăl lui Dagmar a devenit moştenitor al tronului datorită în mare măsură drepturilor de succesiune ale soţiei sale ca nepoată a regelui Christian al VIII-lea al Danemarcei.

Cea mai mare parte a vieţii ei a fost cunoscută drept Maria Feodorovna ( rusă Мария Фёдоровна), nume pe care şi l-a luat când s-a convertit la ortodoxism imediat după căsătoria sa din 1866 cu viitorul Ţar Alexandru al III-lea al Rusiei. În familie i se spunea Minnie.

Maria Feodorovna era sora mai mică a Alexandrei, soţia regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit şi mama regelui George al V-lea al Regatului Unit, ceea ce explică asemănarea izbitoare dintre Nicolae al II-lea şi George al V-lea. Fratele ei mai mic era regele George I al Greciei. Fratele mai mare a devenit regele Frederick al VIII-lea al Danemarcei.

Logodna

Creşterea ideologiei slavofile în Imperiul Rus l-a determinat pe Ţarul Alexandru al II-lea să caute o mireasă pentru Ţareviciul Nicoale Alexandrovici în alte ţări decât statele germane, locul tradiţional de unde proveneau soţiile ţarilor. În 1864, Nicolae, sau "Nixa", aşa cum era el cunoscut în familia sa, a plecat în Danemarca, unde a fost logodit cu Maria Feodorovna. La 22 aprilie 1865 Nicolae a murit de tuberculoză. Ultima sa dorinţă a fost ca Maria să devină soţia fratelui său mai mic, viitorul Alexandru al III-lea. Dagmar devenise din punct de vedere emoţional foarte ataşată de Rusia. În iunie 1866, în timpul unei vizite la Copenhaga, Ţareviciul Alexandru i-a cerut mâna prinţesei Dagmar.

Dagmar a părăsit Copenhaga al 1 septembrie 1866. A fost primită călduros al Kronstadt de Alexandru al II-lea şi de întreaga familie şi a devenit Marea Ducesă Maria Feodorovna a Rusiei. Nunta a avut loc la 9 noiembrie [S.V. 28 octombrie] 1866 la Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg.

Maria Feodorovna era drăguţă şi populară. Prioritatea ei era să înveţe limba rusă ca să poată înţelege poporul rus. Rareori a intrevenit în politică preferând să-şi consume timpul şi energia cu familia sa şi acţiuni de caritate.

Împărăteasă

In dimineaţa de 13 martie 1881, Alexandru al II-lea în vârstă de 62 de ani a fost ucis de o bombă în drumul său spre Palatul de Iarnă de la o paradă militară.

Alexandru şi Maria au fost încoronaţi la Kremlin, Moscova la 27 mai 1883. Cuplul a locuit vreme de 13 ani la Palatul Gatchina. Periodic ei călătoreau de la Gatchina în capitală pentru a participa la diverse evenimente.

În 1894 atunci când fiul lor cel mare, Nicolae s-a îndrăgostit şi voia să se căsătorească cu prinţesa Alix de Hesse-Darmstadt, atât Alexandru cât şi Maria s-au împotrivit. Părinţii lui Nicolae o cunoscuseră pe Alix de mică şi îşi formaseră părerea că este isterică şi dezechilibrată.

Împărăteasă mamă

La 1 noiembrie 1894, Alexandru al III-lea a murit la vârsta de 49 de ani la Livadia. Maria a notat în jurnalul ei: "Am inima frântă şi sunt deznădăjduită, dar zâmbetul fericit şi pacea de pe faţa lui mi-au dat putere."Pentru un timp, Maria a fost neconsolată. Sora ei Alexandra şi cumnatul ei, viitorul Eduard al VII-lea au sosit în Rusia câteva zile mai târziu pentru ca Alexandra să-şi poată alina sora. Prinţul de Wales a planificat funeraliile lui Alexandru şi, de asemenea, a stabilit o dată pentru nunta noului ţar Nicolae al II-lea cu Alix.

Maria a trăit 28 de ani în Rusia, dintre care 13 ca împărăteasă. La sfârşitul lui noiembrie 1894, Maria s-a mutat la Palatul Anichkov din St.Petersburg, unde a rămas până la începutul revoluţiei. Ca împărăteasă mamă, n-a mai fost o ţintă politică pentru socialişti şi asasini anarhişti.

Revoluţia a început în Rusia în martie 1917. După întâlnirea cu fiul ei destituit, Nicolae al II-lea, în Moghilev, Maria a rămas pentru un timp la Kiev, continuând munca ei pentru Crucea Roşie. Când a devenit prea periculos pentru ea să rămână, a pornit spre Crimeea, cu un grup de refugiaţi Romanovi. La Marea Neagră, a primit rapoarte că fiii ei, nora şi nepoţii au fost ucişi. Cu toate acestea, ea a respins raportul declarându-l doar un zvon. A notat în jurnal "Sunt sigură că toţi sunt în afara Rusiei iar bolşevicii încearcă să ne ascundă adevărul". A fost ferm convinsă de acest lucru până la decesul ei din 1928. Adevărul era prea dureros ca să fie suportat.
Avarul, pictură realizată de împărăteasa Maria Feodorovna în 1890.

În ciuda răsturnării monarhiei (1917), împărăteasa Maria a refuzat să părăsească Rusia. Numai în 1919, la îndemnul surorii ei Alexandra a fugit prin Crimeea, Marea Neagră, Londra. George al V-lea a trimis nava britanică de război Marlborough pentru mătuşa lui. După o scurtă şedere la baza britanică din Malta şi mai târziu la Londra, s-a întors în ţara natală, Danemarca, unde s-a stabilit la Hvidøre, în apropiere de Copenhaga.

În exil la Copenhaga erau mulţi emigranţi ruşi. Pentru ei, Maria a rămas împărăteasă. Oamenii o respectau şi adesea îi cereau ajutorul. Adunarea monarhală a tuturor ruşilor care s-a ţinut în 1921 i-a oferit să devină locum tenens al tronului Rusiei. A refuzat dând răspunsul "Nimeni nu l-a văzut mort pe Nicky". A sprijinit financiar pe Nikolai Sokolov, anchetatorul care a studiat circumstanţele decesului familiei ţarului. Ei nu s-au întâlnit - în ultimul moment, Marea Ducesă Olga a trimis o telegramă la Paris pentru a anula întâlnirea; ar fi prea dificil pentru o femeie bătrână şi bolnavă să audă povestea teribilă a fiului ei şi a familiei sale.

În noiembrie 1925, sora favorită a Mariei, regina Alexandra, a murit. Pentru Maria a fost o mare pierdere. "E gata să-l întâlnească pe Creator," scria ginerele ei, Marele Duce Alexandru Mihailovici, despre ultimii ani ai Mariei. La 13 octombrie 1928 la Hvidøre, în casa pe care odată a împărţit-o cu sora sa, regina Alexandra, Maria a murit la vârsta de 80 de ani; a fost înmormântată la catedrala Roskilde.
În 2005, regina Margareta a II-a a Danemarcei şi preşedintele rus Vladimir Putin împreună cu guvernele lor au tratat astfel încât rămăşiţele împărătesei să se întoarcă la Sankt Petersburg potrivit dorinţei ei de a fi înmormântată alături de soţul ei.

» O afacere regală A Royal Affair

Royal Jewelry & Tiaras / Fabergé Eggs / The Royals

Royal Jewelry & Tiaras / Fabergé Eggs / The Royals

Subiecte similare

Subiecte similare