Fantoma de la Operă (The Phantom of the Opera)

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Fantoma de la Operă
(The Phantom of the Opera)

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

0:30, Duminică (2 decembrie), PRO TV

Fantoma de la Operă
(The Phantom of the Opera)
Statele Unite ale Americii-Anglia, 2004, muzical

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Programat la:
PRO TV:

Duminică (2 Decembrie) 0:30

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Fantoma de la Operă
(The Phantom of the Opera)

Fantoma de la Operă - Gerard Butler, Patrick Wilson şi Emmy Rossum
Statele Unite ale Americii-Anglia, 2004, muzical

regizor: Joel Schumacher
scriitor: Gaston Leroux
scenarist: Andrew Lloyd Webber
operator: John Mathieson
costume: Alexandra Byrne
muzica: Andrew Lloyd Webber
producător: Andrew Lloyd Webber
director de imagine: Anthony Pratt
monteur: Terry Rawlings

Distribuţia:
Gerard Butler (Fantoma)
Emmy Rossum (Christine)
Patrick Wilson (Raoul)
Miranda Richardson (Madame Giry)
Minnie Driver (Carlotta)
Ciarán Hinds (Firmin)
Simon Callow (Andre)

Trei nominalizări la Premiul Oscar 2005 pentru: scenografie, imagine, muzică originală- Andrew Lloyd Webber (creatorul lui Jesus Christ Superstar, Evita, Cats).
Premiul " Young Artist " pentru cel mai bun debut, în rol principal - Emmy Rossum.

Ecranizare după romanul gotic cu acelaşi nume al lui Gaston Leroux (care a cunoscut multiple alte întâlniri cu marele ecran, începând chiar cu epoca mută).

Vocea lui o cheamă, susţinându-i talentul extraordinar din ungherele întunecoase ale Operei, unde corista inocentă Christine şi-a găsit un cămin. Numai profesoara de balet, Madame Giry ştie că misteriosul "Înger al Muzicii" despre care vorbeşte Christina este, de fapt, Fantoma, un geniu muzical desfigurat, care bântuie prin catacombele clădirii, îngrozind grupul de artişti care trăiesc şi lucrează aici.

Când diva temperamentală La Carlotta părăseşte compania în mijlocul repetiţiei generale pentru cea mai recentă producţie a sa, noii directori entuziaşti ai Operei nu au de ales, ci trebuie să o aducă pe Christine în lumina reflectoarelor. Interpretarea ei fermecătoare din seara premierei captivează atât publicul, cât şi pe Fantomă, care îşi propune să o transforme pe protejata sa în următoarea mare vedetă a Operei. El nu este însă unicul om puternic din viaţa tinerei soprane, căci în curând Christine descoperă că este curtată de o persoană bogată şi influentă, un spectator fidel al Operei, Vicontele Raoul de Chagny.

Deşi este vrăjită de charismaticul ei mentor, Christine este în mod clar atrasă de fermecătorul Raoul, stârnind astfel mânia Fantomei şi stabilind premisele unui crescendo dramatic în care pasiuni înflăcărate, gelozii cumplite şi o iubire obsesivă ameninţă să îi aducă pe îndrăgostiţi într-un punct de unde să nu mai existe cale de întoarcere.

Musicalul se poate mândri cu cele mai multe intrări - pe Broadway şi la Londra -, 80 de milioane de spectatori în cei 23 ani de când se tot joacă. Muzica hipnotică a talentatului Andrew Lloyd Webber i-a oferit celei mai celebre interprete a rolului Christine, Sarah Brightman, o performanţă greu de egalat. Pentru că albumul s-a vândut în 40 de milioane de copii şi a fost primul din toată industria muzicală britanică care a intrat pe locul întâi şi a câştigat aur şi platină şi în Marea Britanie şi în Statele Unite ale Americii.
"Angel of Music", "Music of the Night" , "Fantom of the Opera", "All I Ask of You" (splendidă serenară romantică pe acoperiş), "Masquerade" (cu un număr coregrafic al corului demn de un alt musical de succes, "Chorus Line"), "The Point of No Return" (cu Butler cântând cu voce de tenor, senzuală şi joasă, învăluitoare, ca nimeni până la el) sunt arii pe care le veţi fredona multă vreme.
Apoi detaliile din film - Parisul de la 1870 reprodus cu meticulozitate, Opera şi, mai ales, candelabrul enorm cu rol dramatic în acţiune. Cele 300 de costume realizate de mână.

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Premii, nominalizări, selecţii:
Globurile de Aur (2005) - Cel mai bună actriţă - musical/comedie, nominalizat: Emmy Rossum
Globurile de Aur (2005) - Cel mai bun film - musical şi comedie, nominalizat
Oscar (2005) - Cel mai bun operator, nominalizat: John Mathieson
Oscar (2005) - Cea mai bună imagine, nominalizat: Anthony Pratt
Oscar (2005) - Cea mai bună muzică, nominalizat: Andrew Lloyd Webber

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57

Cronici:
România Liberă, 16 martie 2005: Ecranizăm, ecranizăm. The Phantom of the Opera, un musical inspirat de un roman clasic

Ecranizăm, ecranizăm. The Phantom of the Opera, un musical inspirat de un roman clasic
16 martie 2005

The Phantom of the Opera de Gaston Leroux a încântat de multe ori cititorii prin latura sa mai mult gotică decât poliţistă, mai mult psihologică decât fantastică. Ca şi Pygmalion, care a inspirat My Fair Lady, piesa celebră a lui Bernard Shaw, şi The Phantom of the Opera a tentat pe autorii de musical, atât prin bogăţia dramatică a unei intrigi de factură postromantică, cât şi prin virtualitatea unor decoruri, costume şi arhitecturi menite să ilustreze un roman cu personaje flamboaiante, marcate de sentimente puternice de gelozie, de dragoste, obsesii şi pasiuni greu de evaluat. De altfel, criza principală a personajului imaginat de Gaston Leroux este determinată de desfigurarea sa, ce nu-i mai permite a avea raporturi normale cu semenii decât prin intermediul unei mizanscene marcate de influenţele unei literaturi de tip horror, care are cu atât mai mult succes atunci când este inspirat transpusă pe peliculă.

Musicalul produs şi compus de Lloyd Webber (autor şi al musicalurilor Evita sau Jesus Christ Superstar) rămâne premisa unui film inspirat, realizat de Joel Schumacher, cineast atent în special la valorile plastice ale ambianţei baroce în care se desfăşoară un conflict previzibil. De altfel, prima secvenţă a filmului ne poartă în Parisul începutului de secol douăzeci, într-o ambianţă bine subliniată de tonalităţile alb/negru ale peliculei, cu spectaculoase metomorfozări în momentul racordurilor la timpul acţiunii propriu-zise petrecute cu 40 de ani în urmă.

Catacombele Operei, decorul plin de un fast, cam încărcat, al culiselor în care se desfăşoară povestea unui evident triunghi amoros, se constituie într-un fundal extrem de viu al sentimentelor Fantomei, fiinţa handicapată de înfăţişarea nu prea arătoasă, faţă de frumuseţea şi talentul ucenicei sale într-ale muzicii, tînăra Christine (iubită însă din copilărie de vicontele Raoul de Chagny, amator şi sponsor al Operei Populare).

Dirijând remarcabil valorile plastice ale ambianţei şi fundalului, Joel Schumacher uită să nuanţeze relaţiile dintre personaje, acordându-le în virtutea lungimii partiturilor o credibilitate peste măsură. Acestea cântă la nesfârşit, se lamentează în atitudini demne de marile scene romantice, dar nu au simţul detaşării şi nici măcar pe cel al umorului. Poate din această cauză, deşi propus la nu mai puţin de şase premii Oscar, filmul The Phantom of the Opera nu s-a putut abona la nici unul. Iar actorii sunt excelenţi în ciuda melosului prelungit uneori fără rost: Emmy Rosum în rolul Christinei, Gerard Butler în rolul Fantomei, Minnie Driver în rolul Carlottei şi Patrick Wilson în rolul vicontelui Raoul de Chagny.

Dar cele mai importante contribuţii la reuşita acestui film mi se par a aparţine autorilor costumelor: Alexandra Byrne, scenograful Anthony Pratt şi directorului de imagine John Mathieson. În orice caz, mai bine un musical, chiar neonorat de juriul Oscarului, decât Saw, film care mai rezistă încă pe ecrane.
Călin Stănculescu, România Liberă
Informaţii conexe

Fantoma de la Operă

Administrator Mesaje : 52510 Data de inscriere : 10/11/2011 Varsta : 57